Metode- Tipuri de dragoste

Predarea prin intrebari
60 de min din cele 100 disponibile unui seminar


Se abordeaza subiectul prin lansarea de intrebari care conduc spre ceea ce vrem sa predam. De exemplu:
"Cate tipuri de dragoste cunoasteti?"
"Care este diferenta dintre pasiune si compasiune?"
Care este diferenta dintre dragoste romantica si prietenie?
Ce inseamna sa fi atasat de cineva?
Exista dragoste fara pasiune?
Ce rol are angajamentul in dragoste?
Exista o dragoste perfecta? Ce presupune ea?

• Elevii vor lucra in grupuri mici pentru a raspunde la intrebari pe baza cunostintele si experientelor proprii. Fiecare grup va avea o persoana care noteaza raspunsurile. Li se vor oferi 20 de minute din 60 pentru aceasta activitate.

• Urmatoarele 15/20 de minute vor fi acordate verificarii raspunsurilor, astfel se poate observa si atentia acordata sarcinii si calitatea muncii lor. Fiecare echipa isi va exprima parerea. De asemenea, se va discuta fiecare contradictie de idei pana cand se ajunge la un raspuns comun.

• Restul de timp ramas este acordat completarii, de catre profesori, de aspecte pe care clasa le-a omis, si corectarii greselilor in cazul in care ele exista.

Aceasta metoda este eficienta deoarece este stimulat interesul si gandirea, iar daca elevii au raspuns pe jumatate si munca profesorului este redusa la jumatate.

Metode- Diferente culturale in dragoste

Activitatea va dura 60 de minute si vor fi pastrate restul de 40 de minute pentru evaluare -din totalul de 100 de minute ale unui seminar.

Voi folosi o metoda activa si anume " bulgarele de zapada" astfel:

• 
  
  Pentru inceput vor fi lansate o serie de 5 intrebari care sa conduca la informatia pe care vrem sa o primeasca studentul. Timp de 20 de minute fiecare student va scrie propriile ganduri si opinii ca raspunsuri la intrebarile date.
  **Intrebari
  1.Care sunt posibilele bariere culturale in ceea ce priveste dragostea?
  2. In ce mod/context se exprima dragostea?
  3.Au fost oamenii preocupati dintotdeauna de dragoste?
  4.Intre ce culturi credeti ca se inregistreaza cele mai mari diferente in ceea ce priveste manifestarea dragostei?
  5.Este dragostea simtita diferit de catre popoare diferite?
• 
  
  Apoi studentii se vor imparti in grupuri de cate 3 persoane pentru a impartasi ce au scris timp de 10 minute. In alte 5 minute vor trebui sa cada de comun acord asupra unuia sau mai multor raspunsuri pe care sa le comunice profesorului.
• 
  
  Dupa ce va primi toate raspunsurile, timp de 20 de minute, profesorul va extrage cele mai bune idei va aduce completari si explicatii suplimentare legate de lectie pe care le va nota pe tabla.
• 
  
  Ultimele 5 minute din seminar vor fi folosite pentru discutii pe baza lectiei pentru explicatii suplimentare si lamurirea eventualelor neclaritati ale studentilor.

Metode - Mecanisme neuronale ale dragostei

Activitatea este gandita ca avand loc in cadrul unui seminar, cu un numar de aproximativ 25 de studenti intr+un timp de aproximativ 60-70 de minute (din cele 100 disponibile)

1. Metoda lotus. Ca metoda introductiva se foloseste metoda lotus, avand ca punct de plecare comportamentul unui indragostit

Profesorul schiteaza lotusul pe tabla.Studentii au la dispozitie 2-3 minute pentru a se gandi la posibile comportamente.Incepe apoi culegerea de idei care sunt notate pe tabla de catre profesor (ideile sunt communicate in mod ideal din proprie initiativa, nu prin numire de catre profesor, lucru care ar reduce din spontaneitate si ar mari timpul de lucru).Dupa epuizarea ideilor lotusul ramane pe tabla, nemodificat

Timp de lucru 7-10 minute

2.Lectura pe grupuri

Clasa se imparte in grupe de 4-5 elevi, rezultand 5 grupuri

Fiecare grupa primente un fragment de text legat de tema lectiei (mecanisme neuronale ..*) Grupul are sarcina de a identifica ideile principale si de a le rezuma

In cadrul grupului 2 dintre studenti au rolul de a citi textul si de al explica colegilor din grup.(raportori/profesori) Alti 2 studenti pun intrebari pentru a obtine clarificari in legatura cu continutul textului.(interlocutori)Al cincilea coleg noteaza ideile grupului( scrib) . Rolurile studentilor in cadrul grupuluii sunt stabilite si explicate anterior inceperii sarcinii, de catre profesor

Timp pt lectura aprox 5 minute

Timp pt explicatii si intrebari aprox 10 minute

Timp pt rezumare- aprox. 7 minute

Dupa treminarea activitatii in cadrul grupului, fiecare grup prin reprezentant (in mod ideal , scribul)comunica si noteaza la tabla ideile in textul primit, pt intreaga clasa.

Timp pt expunere-aprox. 5 minute (pt 5 grupuri total 25 de minute )

* Textele pentru cele 5 grupuri:

Textul grupului 1 (se imparte din nou in cadrul grupului)

partea 1

Evolutionismul sustine ca orice specie capabila de adaptare este preocupata (asa cum este de altfel de inteles) de trasmiterea genelor sale unei generatii viitoare.Cercetatorii sustin ca exista cel putin trei procese care fac acest lucru posibil, fiecare cu un sistem neuronal propriu.

1.Trebuinta (atractia)sexuală..Aceasta are functia de a ne impulsiona in gasirea unui partener, asigurandu-se in acest mod continuitatea.Este prezenta la toate fiintele vii.

La oameni aceasta nevoie este sustinută de hormoni androgeni, in special de testosterone.

Printre zonele din creier legate de atractia sexuala se numara hipotalamusul si amigdala

3.Atasamentul.Este procesul care asigura coeziunea relatiei si sprijina cuplul in a avea urmasi.La animale acasta forma se manifesta prin aparearea teritoriului si cuibului, grooming.atributii parentale, anxietate de separare.

partea 2

La oameni s-a dezvoltat sub forma dragostei camaraderesti, prieteniei si compasiunii.Atasamentul are o mare vaoare atat in cuplu cat si in relatia parinte-copil.

Acest process este asociat cu nivelul ridicat de oxicitina, liantul social ce ne face sa ne simtim apropiati si deschisi fata de cei din jur.Este una dintre substantele care contribuie major in relatia parinte-copil, fiind secretata in timpul alaptarii si chiar in timpul si imediat dupa nastere..Oxicitina are insa un rol in relatia de cuplu si este eliberata chiar si in timpul actului sexual.La starea de bine mai contribuie vasopresina si endorfinele.Endorfinele asigrura deci pe langa diminuarea durerii si dificultatiilor si producerea starii de bine generale, si euforia si relaxarea pe care o resimtim intr-o relatie de cuplu stabile.

Textul pt grupul 2

partea 1

Evolutionismul sustine ca orice specie capabila de adaptare este preocupata (asa cum este de altfel de inteles) de trasmiterea genelor sale unei generatii viitoare.Cercetatorii sustin ca exista cel putin trei procese care fac acest lucru posibil, fiecare cu un sistem neuronal propriu.

2.Iubirea romantica..Ea permite nu numai orientarea catre un partener ci si alegerea partenerului dorit, La alte mamifere si pasari aceasta ramane o forma a atractiei.Acesta se manifesta prin ritualuri de curtare si parade consumatoare de energie precun si competitia acerba cu alti masculi.Atat la alte animale cat si la oameni, acest process presupune focalizarea atentiei pe un anumit individ pe care dorim sa il castigam cu orice prêt.Atat la animale cat si la oameni acest process este costisitor si epuizant.

partea 2

Se pare ca ceea ce ne sustine in aceasta activitate intensa este nivelui ridicat al dopaminei si activarea sistemului de recompensa asociata ei. Nivelul ridicat de dopamina este cauza euforiei, excesului de energie, a lipsei somnului si a impulsivitatii pe care le simtim deseori cand suntem indragostiti.

Alt neurotransmitator care contribuie la starea “de indragostit” este noradrenalina, care faciliteaza concentrarea atentiei si duce la cresterea pulsului si tensiunii.

Intr-un mod oarecun surprinzator, a iubi coreleaza cu un nivel scazut de serotonina.Surprinzator deorece nivelul scazut al serotoninei corelează cu depresia.Dar acest lucru coreleaza de asemenea si cu comportamente obsesiv-compulsive.Asa se explica poate de ce vorbim la nesfarsit cu si mai ales despre persoana iubita.De asemenea, poate ca din aceasta cauza tindem sa devenim uneori anxiosi si nelinistiti daca nu primim semnale dese si convngatoare de la noua dragoste.

Textul pt grupul 3

partea 1

Respingerea este resimtita de creierul nostru in doua faze distrincte, chiar cu manifestari opuse.

1.Faza de protest

In faza de protest, in mod nesurprinzator, creierul nostru protesteaza fata de decizia partenerului.Prin urmare ,in mod ironic, motivatia indragositului creste, iar nivelul de dopamina creste si el.Individul este mai agitat, mai energic, si mai impulsiv ca niciodata.

De fapt, el este mai indragostit ca niciodata.Asa se explica efectul Romeo si Julieta, prin care ne simtim arasi de parteneri inaccesibili, anticipand poate si o recompensa mai mare, dar intarizata, pentru care este evident nevoie de un efort mai mare.

Desi nu este intotdeauna constientizata sau manifesta, aceasta faza este o strategie de recastigare a partenerului.

Tot in aceasta faza individul indragostit poate manifesta si „furia legata de abandon”.

Se pare ca acest fenomen are loc o data cu ruperea unei legaturi emotionale de orice tip si isi are originea in strategia de evitare a abandonului puiului de catre mama. Caile recopense si fiuriei sunt, la nivel cerebral, periculos de apropriate una de cealalta.

partea 2

Daca satisfacerea nevoii de afectiune nu este indeplinita, individul manifestafurie si agresivitate. Asa se explica comportamentele distructive fata de fostul partener si chiar crimele pasionale si suicidul. In mod socant, cercetarile au relevat ca sistemul cerebral pentru furie si sistemul cerebral pentru dragoste pot functiona in paralel.Indivizii pot fi extem de furiosi pe partenerul lor si poit continua in acelasi timp sa ii iubeasca.

2.Faza de resemnare/disperare

Cercetarile au relevant ca in ca aceasta faza nivelul dopaminei scade considerabil si se elibereaza cortizolul menit sa atenueze socul in situatii stresante.Zonele din creier care sunt activate in aceasta faza sunt cele responsabile de reglarea emotionala, reflectarea asupra gandurilor si comportamenului celuilalt, evaluarea optiunilor si raportului risc-recompensa, dar si centrii responsabili pentru durere fizica si comportamente obsesiv –compulsive.Indragostitii pot manifesta depresie si chiartendinte suicidale ca un semn clar ca au nevoie de cei din jur pentru a se stabiliza emotional.

Textul pt grupul 4

partea 1

In general, chiar si in domeniul psihologiei fundamentale, orice forma a dragostei este tratata a o forma complexa a afectivitatii, ca un sentiment.Intr-adevar ceea ce este manifest in dragoste se asociaza cu o multitudine de trairi afective, variate si complexe care depind de istoricul de viata al individului si de modelarea sa culturala.Procesele si variabilele care intervin in acest caz sunt atat de diverse incat este greu de imaginat ca vor fi vreodata redate si sistematizate de o cercetare, si, cu atat mai putin, ca vor putea fi vreodata generalizate.

Studiile activitatii cerebrale surprind insa un alt aspect. Acela ca dragostea, mai précis, iubirea romantica, este in esenta un sistem motivational primar.Mai multi cercetatori au adus, in sprijinul acestei afirmatii, urmatoarele argumente::

partea 2

• Iubirea romantica, nu poate fi asociata cu nicio emotie primara, cu nicio expresie sau pattern cerebral, asa cum se intampla,de pilda, in cazul furiei sau fricii
• Centrii nervosi care se activeaza la un individ indragostit sunt responsabili pentrucomportamente orientate spre scop (nucleul caudat)
• Iubirea romantica este mai greu de stapanit decat cele mai primare emotii, ceea ce ar putea idica, in primul rand, satisfacerea unei nevoi
• Iubirea romantica se asociaza cu sistenul cerebral de cautare a recompensei, si, implicit,cu nivelul crescut al dopaminei.In acest caz, recompensa cautata este obtinerea partenerului dorit

Textul pt grupul 5

partea 1

Iubirea provoaca manifestari comune cu dependenta: impulsivitate, lipsa controlului, distorsuni ale realitatii si chiar modificari ale personalitatii.

Bartlas& Zeki(2000 ,apud Sternberg &Weis, n.d. ) au efectuat un stiudiu fRMI , in care au comparat zonele activate la indragostiti cu zonele activate la consumul de cocaina si au gasit similaritati izbitoare mai ales in ceea ce priveste zona ventrala dreapta, activata in iubirea romantica. De asemenea Partenerii respinsi par inclinati (prin activarea zonei de asumare a riscului) spre activitati impulsive si riscante cum ar fi jocurile de noroc.Ramane de vazut daca iubirea romantica va putea fi privita vreodata ca o dependenta in adevratul sens al cuvantului.

Desi pare o abordare superficiala, chimia creierului nostru joaca un rol in modul in care ne indragostim.Ar merita mentionate urmatoarele aspecte:

partea 2

• Persoanele care au, in general, un nivel ridicat al dopaminei sunt predispuse la a se indragosti mai des
• Persoanele si contextele noi sunt mai tentante pentru majoriatea oamenilor., acestea fiind asociate cu asumarea riscului si recompensa si,implicit, cu cresterea nivelului de noradrenalina si dopamina.
• Persoanele care “se invaluie in mister” sunt mai tentante datorita sentimentului de necunoscut (care impica asumarea de risc), pentru un eventual indragostit.
• Anumite boli care necesita tratament prin inhibarea dopaminei si/sau ridicare nivelului de serotonina (Boala Parkinson, schizofrenia de pilda) pot impiedica individual de la a se simti indragostit si atras sexual de partener
• Drogurile dezactiveaza sistemul de recompensa al creierului si il paralizeaza pe individ din punct de vedere afectiv

3.Metoda lotus -refacută Se revine la lotusul initial,incerand, pe baza noilor informatii,sa se idetifice care din comportamentele enumerate la inceputul lectiei pot avea legatura cu:

· anumiti neurotransmitatori

· motivatia si experienta respingerii

· diferente individuale

Eventual se adagua comportamente care nu au fost enumerate initial

Timp de lucru: 10-12 minute

4.Tema de reflectie pt acasa "Cum si in ce masura ar putea sustine sau afecta mecanismele cerebrale calitatea unei relatii romantice?" puteti folosi exemple si experiente personale

Gânditi-vă la:

• ce gasiti atragator la o persoana
• cum vi se modifica ritmul de viata cand va indragostiti
• cum va sim'iti cand sunteti indragostiti
• cum reactionati la acelasi comportament venit din partea iubitei/iubitului, comparativ cu acelasi comportament venit de la un prieten/ prietena

Obiective- Tipuri de dragoste

1.       Sa  numeasca tipurile de dragoste

2.       Sa caracterizeze stiintific tipurile de dragoste

3.       Sa caracterizeze teoria lui Rubin si cele trei componente distinctive ale dragostei romantice

4.    Sa defineasca cele trei componente distinctive ale dragostei romantice dupa teoria lui Sternberg
Toate obiectivele se indeplinesc prin metoda punerii de intrebari completata  de expunerea profesorului

Obiective pentru diferentele culturale:

1. Sa numeasca  bariere culturale in ceea ce priveste dragostea 

2. Sa diferentieze intre moduri de manifestare a dragostei in functie de cultura

3. Sa identifice diferente in modul de a iubi al popoarelor, asa cum reies din studii stiintifice

4. Sa identifice  asemanarilor  de manifestare a dragostei la toti oamenii
Toate obiectivele se indeplinesc printr-o singura metoda punerea de intrebari-bulgare de zapada, insa completata de expunerea profesorului

Obiective--Mecanisme neuronale ale dragostei

Ne propunem urmatoarele obiective in ceea ce priveste procesul de predare-invatare la studenti:

• definească sistemele cerebrale care sustin sentimenul dragostei( M2 /lectura in pe grupuri)
• sa diferentieze aspectele afective de aspectele motivationale ale sentimentului de dragoste(M2 lectura pe grupuri)
• sa identifice posibile cauze neuronale ale comportamentului manifestat de un indragostit(M3 /Metoda lotus refacuta
• sa-si formeze o conceptie cu privire la modul in care chimia cerebrala poate influenta comportamente complexe precum indragostirea (M4/tema de reflectie)

Diferentele culturale in dragoste

Influenta culturilor in dragoste

 De-a lungul timpului oamenii au incercat sa depasasca barierele culturale, cel putin in privinta dragostei. Cu toate ca s-a simtit nevoia de a se defini dragostea fara a fi supusa unui context cultural, acest lucru nu s-a reusit in totalitate, ajungandu-se in final sa se considere ca este transculturala.

Diversi cercetatori au privit dragostea pasionala ca un lucru comun in toate culturile, iar cea romantic a fost gasita in majoritatea tarilor, fiind descrisa in cartea Standard Cross Cultural Sample( Jankowiak and Fisher 1992). Dragostea apare de asemenea ca fiind o parte din experienta constiintei omului de multe secole in urma. Wenchun Cho si Susan E. Cross au examinat literatura chineza datand de 500-3000 de ani in urma, gasind teme ce reprezentau dragostea pasionala, dragostea obisnuita, dragostea devotata, dragostea obsesiva, si pura alegere a unui om, toate reprezentand teorii contemporane ale dragostei.  Dupa aceste clasificari a fost efectuat un studiu in SUA, participantii fiind studenti taiwanezi ce locuiau in America. S-a descoperit ca acestia exprimau cele sase feluri diferite de dragoste, dar nu tocmai cele sase stabilite in clasificare, spre exemplu dragostea pasionala si altruista erau combinate intr-o dragoste romantica si practic cea altruista in una obligatorie.

Robin Goodwin si Charlotte Findlay (1997) au comparat subiecti din China, Hong Kong si Marea Britanie in legatura cu stilurile de dragoste si in legatura cu un concept chinezesc numit YUAN ce semnifica dragostea predestinate.  Desi participantii chiezi au fost deschisi  modului YUAN la fel si stilurilor altruiste de dragoste, si participantii britanici au raspuns pozitiv itemilor YUAN.

In alte cercetari, oamenii japonezi, americani si europeni au fost comparati in diferite aspecte ale dragostei si relatiilor. Atasamentul a fost relativ asemanator in cazul tuturor grupurilor. Sprecher si colegii acesteia (1994) au gasit similaritati in cazul diferitelor culture. Ei au comparat rusii, americanii si japonezii in relatii si dragoste si au realizat ca exista unele diferente cultural: rusilor nu le place sa ceara dragoste ca un raspun al mariajului, japonezii sunt de accord cu romantismul si americanii tind spre atasmentul sigur, pe siguranta oferita de dragoste, cu toate acestea, au fost gasite si asemanari in atitudinile referitoare la dragoste.

In mare parte, ceea ce stim despre dragoste dincolo de barierele culturale este ca felul nostrum romantic de a iubi trece peste culture si poate fi considerat un bun genetic.

Dragostea de asemenea este cladita pe baza unor contexte culturale ale fiecarei tari. Dragostea romantica  este complexa, cu multe fatete emotionale  fenomen ce este produs atat din plan biologic, persona, cat si social.
Bibliografie:

http://www.psychologytoday.com

http://psychology.about.com/od/loveandattraction/a/theoriesoflove.htm accestate la data de 27.10.2011

Dragostea-tipuri de dragoste si componente ale dragostei

 La nivelul simtului comun, se pot identifica mai multe tipuri de dragoste precum:

• dragostea de sine, care este confundată adesea cu egoismul
• dragostea pasionala, între parteneri de acest fel. Ei pot fi opuși prin sexul biologic (numiți heterosexuali) sau de același sex (homosexuali)
• dragoste faţă de rude, manifestată între membrii unei familii. Se remarcă prin importanță subtipul dragostei părintești, a părinților față de copiii lor.
• dragostea față de Divinitate, ce fundamentează în unele religii legătura dintre om și Divinitate. Religia creștină vede o strânsă relație între dragostea față de Dumnezeu și cea față de aproape (prin „aproape” se înțelege mulțimea semenilor, a tuturor oamenilor diferiți de sine).Tot în aceasta sfera religioasa intră sidragostea lui Dumnezeu față de oameni care la crestini se manifestă prin sacrificiul suprem: Dumnezeu-Tatăl și-a sacrificat Fiul, IIsus Cristos, pentru ca oricine crede in el să fie iertat, să nu mai fie pedepsit pentru păcate prin moarte veșnică.
• dragoste platonică, exprimată de doi oameni ca afecțiune pură, total dezinteresată fizic (material sau prin gesturi),prietenie
• alte tipuri, care nu presupun o reciprocitate vizibilă sau nu așteaptă niciun fel de reciprocitate (în egală măsură, ea se poate manifesta): dragoste față de natură, plante, animale, patrie (numită patriotism), artă (subiectul ei se numește un iubitor de artă), frumusețe etc

Abordarea stiintifica a tipurilor de dragoste

Modele explicative ale dragostei

1. Pasiune si compasiune

            Hatfield si Walster (1981) au propus o distinctie intre dragostea pasionala si dragostea compasionala.Dragostea compasionala are la baza respectul, admiratia si increderea. Increderea ar putea fi cea mai importanta dintre toate. Dragostea prieteneasca presupune doua tipuri de incredere: increderea propriu-zisa (faptul de a crede ca celalalt va face ceea ce a promis) si increderea emotionala (faptul de a crede ca celuilalt ii pasa de ceea ce ni se intampla si de sentimentele lor si ca el va actiona pentru binele lor).Dragostea compasională este prin excelentă durabilă.

    Dragostea pasională se caracterizează în principal prin atractie sexuală, emotii pozitive puternice dar si anxietate.Dragostea impartasita tezeste un seniment de implinire,respingerea sentimente de frustrare si disperare.Cei doi autori au propus o explicatie a dragostei pasionale utilizand ideea de concept cultural, dar si conceptia lui Schachter si Singer (1962) despre emotii. Potrivit acestei teorii, exista trei variabile raspunzatoare pentru experienta dragostei:

1. Conceptul cultural specific de dragoste; 

   Pentru a se îndragosti, individul trebuie sa fi fost educat într-o cultura care crede în conceptul de dragoste si îl transmite generatiei tinere. La fel ca în multe alte contexte, în situatia în cere ne îndragostim, credintele noastre (despre ce înseamna a te îndragosti) determina ceea ce ni se întampla. Pentru a ne îndragosti avem nevoie de conceptul de dragoste promovat de cultura din care facem parte. Tesser si Paulhus (1976) au aratat, în plus, ca focalizarea gandirii asupra dragostei face probabila îndragostirea. 

2. O persoana potrivita ca obiect al dragostei; de obicei, un individ de sex opus si de varsta apropiata; Contează de asememea ca aseasta persoana sa fie intanlita la "momentul potrivit" (atunci cand suntem pregatiti sa ne indragostim). Similaritatea poate fi un factor important in alegerea parteneului.

3. Excitarea emotionala etichetata dragoste, care este resimtita cand individul interactioneaza cu persoana iubita, sau chiar numai cand se gandeste la ea.      

    Dragostea pasionala nu durează insa decat putin timp (dupa Hatfield si Walster intre 6 si 30 de luni) Intr-o relatie reusita, dragostea pasionala se transforma in dragoste compasionala.Relatiile in care se pastrează in mod real ambele tipuri de dragoste sunt rare.Dupa autori modul in care ne indragostim si modul in care ne menitinem  dragostea depinde insa mult de stilul de atasament format in copilarie.

2.Zick Rubin-O distinctie intre dragoste romantica si prietenie-simpatie

   Rubin (1970) a incercat sa faca distinctia dintre simpatie si dragoste romantica formuland itemi pentru fiecare tip in parte, dupa ce a chestionat un numar de subiecti  cu privire la sentimentele si emotiile lor atunci cand se gandesc la partenerul de cuplu  si respectiv la un prieten foarte bun.Intr-un fimal el a obtinut 13 itemi pentru fiecare din cele 2 tipuri de sentimente pe care i-a aplicat pentru a definitiva diferentele.

   Astfel, conform teoriei lui Rubin dragostea romantica se distinge prin trei componente:

1.Intimitatea-defnita ca nevoia de a imparti ganduri, senimente,obiecte etc. cu partenerul

2.Atasamentul-imsemand aici nevoia de a avea contact permanent cu persoana iubita si de a fi protejat si aprobat de aceasta

3.Grija/afectiunea-se manifesta prin faptulca nevoile si dorintele persoanei iubite sunt la fel de importante ca si cele proprii.

3.Robert Sternberg-O teorie triunghiulara

   Dragostea fata de partener poate avea, dupa acest autor, pana la trei componente:

1.Intimitate-se refera la apropriere si constientizarea unor puncte comune

2 Pasiune-atractia, placerea emotia pe care ti-o trezeste pesoana iubita

3.Angajament-planurile facute impreuna, scopurile comune

    O dragoste care le contine pe toate  este o dragoste totala si se intanleste extem de rar.Dragostea cu o singura componenta este foarte instabila si trecatoare. Bazata doar pe intimitate dragostea nu ramane decat simpatie, prietenie,Bayata doar pe pasiune dragostea este o dragoste oarba.Atunci cand se mentine doar angajanentul avem de-a face cu dragostea goala.Majoritatea relatiilor stabile au la baza 2 componente in combinatie formand impreuna un anumit tip de dragoste.Astfel:

• intimitatea si pasiunea dau impreuna dragostea pasionala
• intimitatea si angajamentul duc la dragoste camaradereasca
• pasiunea si angajamentul duc impreuna la o dragoste irealista

Bibliografie:

Rubin, Z.,( 1970) "Measurement of Romantic Love," Journal of Personality and Social Psychology, Vol.16, pages 265-273.

Sternberg, R. (1986). "A Triangular Theory of Love." Psychological Review. 93(2),119-35.

Sternberg, R. & Gracek, S. (1984). "The Nature of Love." Journal ofPersonality and Social Psychology. 4 (2), 312-29.

from:

http://www.psychologytoday.com

http://psychology.about.com/od/loveandattraction/a/theoriesoflove.htm accestate la data de 27.10.2011

O prima "lectie", "un prim "suport de curs" ...

Asa arata "suportul nostru de curs" pentru prima "lectie" despre dragoste...

Am gasit informatiile extem de interesante, si poate, mai apropiate dacat ceea ce experimentam "pe propria piele" decat ar parea la prima vedere

Mecanisme neuronale ale dragostei

Persoanele îndragostite par a-şi pierde capul atunci cand intanlesc in sfarsit persoana potrivita.Atentia si gandurile lor se indreapta doar spre obeictul dragostei lor.El sau Ea este fara curur, perfect/a, special/a.Pentru EL sau Ea ar plati orice pret.Apropierea fata de iubit/a este esentiala pentru starea lor de bine.

In spatele acestor comportamente aparent lipsite de logica se afla, de fapt, creierul nostru extem de activ, gata sa ne asigure supravietuirea, adaptarea si de ce nu, fericirea.

Dragostea ca mecanism complex ce ne asigura continuitatea

Evolutionismul sustine ca orice specie capabila de adaptare este preocupata (asa cum este de altfel de inteles) de trasmiterea genelor sale unei generatii viitoare.Cercetatorii sustin ca exista cel putin trei procese care fac acest lucru posibil, fiecare cu un sistem neuronal propriu.

1.Trebuinta (atractia)sexuală..Aceasta are functia de a ne impulsiona in gasirea unui partener, asigurandu-se in acest mod continuitatea.Este prezenta la toate fiintele vii.

La oameni aceasta nevoie este sustinută de hormoni androgeni, in special de testosterone.

Printre zonele din creier legate de atractia sexuala se numara hipotalamusul si amigdala.

2.Iubirea romantica..Ea permite nu numai orientarea catre un partener ci si alegerea partenerului dorit, La alte mamifere si pasari aceasta ramane o forma a atractiei.Acesta se manifesta prin ritualuri de curtare si parade consumatoare de energie precun si competitia acerba cu alti masculi.Atat la alte animale cat si la oameni, acest process presupune focalizarea atentiei pe un anumit individ pe care dorim sa il castigam cu orice prêt.Atat la animale cat si la oameni acest process este costisitor si epuizant.

Se pare ca ceea ce ne sustine in aceasta activitate intensa este nivelui ridicat al dopaminei si activarea sistemului de recompensa asociata ei.Intr-un studiu realizat cu ajutorul fRMI, Fisher et al (2003 apud Sternberg &Weis, n.d.) au inregistrat activitatea cerebrala a 17 barbati si femei care s-au declarat indragostiti nebuneste si au completat anterior un chestionar cu privire la intensitatea sentimentelor lor, Acestora li se arata o fotografie a persoanei iubiite si o fotografie a unei persoane cunoscute, dar fata de care nu se simteau atasati emotional.Procedura cuprindea si o sarcina distractorie (numaratul descrescator din 7 in 7) pentru a se asigura descarcarea emotionala dupa fiecare vizionare.Rezultatele au aratat intr-.adevar o activare a zonei ventrale drepte si a nucleului caudat, ambele legate de sistemul dopaminergic de cautare a recompensei.Nucleul caudat este de asemenea asociat cu actiuni si compotamente orientate spre scop.

Nivelul ridicat de dopamina este cauza euforiei, excesului de energie, a lipsei somnului si a impulsivitatii pe care le simtim deseori cand suntem indragostiti.Att neurotransmitator care contribuie la starea “de indragostit” este noradrenalina, care faciliteaza concentrarea atentiei si duce la cresterea pulsului si tensiunii.

Intr-un mod oarecun surprinzator, a iubi coreleaza cu un nivel scazut de serotonina. Surprinzator deorece nivelul scazut al serotoninei corelează cu depresia.Dar acest lucru coreleaza de asemenea si cu comportamente obsesiv-compulsive.Asa se explica poate de ce vorbim la nesfarsit cu si mai ales despre persoana iubita.De asemenea, poate ca din aceasta cauza tindem sa devenim uneori anxiosi si nelinistiti daca nu primim semnale dese si convngatoare de la noua dragoste.

3.Atasamemul.Este procesul care asigura coeziunea relatiei si sprijina cuplul in a avea urmasi.La animale acasta forma se manifesta prin aparearea teritoriului si cuibului, grooming.atributii parentale, anxietate de separare.La oamemii s-a dezvoltat sub forma dragostei camaraderesti, prieteniei si compasiunii.Atasamentul are o mare vaoare atat in cuplu cat si in relatia parinte-copil.

Acest process este asociat cu nivelul ridicat de oxicitina, liantul social ce ne face sa ne simtim apropiati si deschisi fata de cei din jur.Este una dintre substantele care contribuie major in relatia parinte-copil, fiind secretata in timpul alaptarii si chiar in timpul si imediat dupa nastere..Oxicitina are insa un rol in relatia de cuplu si este eliberata chiar si in timpul actului sexual.La starea de bine mai contribuie vasopresina si endorfinele. Endorfinele asigrura deci pe langa diminuarea durerii si dificultatiilor si producerea starii de bine generale, si euforia si relaxarea pe care o resimtim intr-o relatie de cuplu stabile.

Iubirea romantica-mecanism afectiv sau motivational?

In general, chiar si in domeniul psihologiei fundamentale, orice forma a dragostei este tratata a o forma complexa a afectivitatii, ca un sentiment.Intr-adevar ceea ce este manifest in dragoste se asociaza cu o multitudine de trairi afective, variate si complexe care depind de istoricul de viata al individului si de modelarea sa culturala.Procesele si variabilele care intervin in acest caz sunt atat de diverse incat este greu de imaginat ca vor fi vreodata redate si sistematizate de o cercetare, si, cu atat mai putin, ca vor putea fi vreodata generalizate.

Studiile activitatii cerebrale surprind insa un alt aspect. Acela ca dragostea, mai précis, iubirea romantica, este in esenta un sistem motivational primar.Mai multi cercetatori au adus, in sprijinul acestei afirmatii, urmatoarele argumente::

1. Iubirea romantica, nu poate fi asociata cu nicio emotie primara, cu nicio expresie sau pattern cerebral, asa cum se intampla,de pilda, in cazul furiei sau fricii
2. Centrii nervosi care se activeaza la un individ indragostit sunt responsabili pentru comportamente orientate spre scop (nucleul caudat)
3. Iubirea romantica este mai greu de stapanit decat cele mai primare emotii, ceea ce ar putea idica, in primul rand, satisfacerea unei nevoi
4. Iubirea romantica se asociaza cu sistenul cerebral de cautare a recompensei, si, implicit,cu nivelul crescut al dopaminei.In acest caz, recompensa cautata este obtinerea partenerului dorit

Avand in vedere aceste aspecte, putem privi iubirea romantica ca pe un sistem motivational-afectiv, sin u numai ca pe o stare venita „de nicaieri”.

Ce se intampla cu creierul nostru cand suntem respinsi?

Respingerea este resimtita de creierul nostru in doua faze distrincte, chiar cu manifestari opuse.

1.Faza de protest

In faza de protest, in mod nesurprinzator, creierul nostru protesteaza fata de decizia partenerului.Prin urmare ,in mod ironic, motivatia indragositului creste, iar nivelul de dopamina creste si el.Individul este mai agitat, mai energic, si mai impulsiv ca niciodata.

De fapt, el este mai indragostit ca niciodata.Asa se explica efectul Romeo si Julieta, prin care ne simtim arasi de parteneri inaccesibili, anticipand poate si o recompensa mai mare, dar intarizata, pentru care este evident nevoie de un efort mai mare.

Desi nu este intotdeauna constientizata sau manifesta, aceasta faza este o strategie de recastigare a partenerului.

Tot in aceasta faza individul indragostit poate manifesta si „furia legata de abandon”.

Se pare ca acest fenomen are loc o data cu ruperea unei legaturi emotionale de orice tip si isi are originea in strategia de evitare a abandonului puiului de catre mama. Caile recopense si fiuriei sunt, la nivel cerebral, periculos de apropriate una de cealalta.Daca satisfacerea nevoii de afectiune nu este indeplinita, individul manifesta furie si agrsivitate. Asa se explica comportamentele distructive fata de fostul partener si chiar crimele pasionale si suicidul. In mod socant, cercetarile au relevat ca sistemul cerebral pentru furie si sistemul cerebral pentru dragoste pot functiona in paralel.Indivizii pot fi extem de furiosi pe partenerul lor si poit continua in acelasi timp sa ii iubeasca.

2.Faza de resemnare/disperare

Cercetarile au relevant ca in ca aceasta faza nivelul dopaminei scade considerabil si se elibereaza cortizolul menit sa atenueze socul in situatii stresante.Zonele din creier care sunt activate in aceasta faza sunt cele responsabile de reglarea emotionala, reflectarea asupra gandurilor si comportamenului celuilalt, evaluarea optiunilor si raportului risc-recompensa, dar si centrii responsabili pentru durere fizica si comportamente obsesiv –compulsive.Indragostitii pot manifesta depresie si chiar tendinte suicidale ca un semn clar ca au nevoie de cei din jur pentru a se stabiliza emotional.

Iubirea -o adictie?

Se pare ca da S-a plecat de la ideea ca iubirea provoaca manifestari comune cu dependenta: impulsivitate, lipsa controlului, distorsuni ale realitatii si chiar modificari ale personalitatii.

Bartlas& Zeki(2000 ,apud Sternberg &Weis, n.d. ) au efectuat un stiudiu fRMI , in care au comparat zonele activate la indragostiti cu zonele activate la consumul de cocaina si au gasit similaritati izbitoare mai ales in ceea ce priveste zona ventrala dreapta, activata in iubirea romantica. De asemenea Partenerii respinsi par inclinati (prin activarea zonei de asumare a riscului) spre activitati impulsive si riscante cum ar fi jocurile de noroc.Ramane de vazut daca iubirea romantica va putea fi privita vreodata ca o dependenta in adevratul sens al cuvantului.

Diferente individuale

Desi pare o abordare superficiala, chimia creierului nostru joaca un rol in modul in care ne indragostim.Ar merita mentionate urmatoarele aspecte:

• Persoanele care au, in general, un nivel ridicat al dopaminei sunt predispuse la a se indragosti mai des
• Persoanele si contextele noi sunt mai tentante pentru majoriatea oamenilor., acestea fiind asociate cu asumarea riscului si recompensa si,implicit, cu cresterea nivelului de noradrenalina si dopamina.
• Persoanele care “se invaluie in mister” sunt mai tentante datorita sentimentului de necunoscut (care impica asumarea de risc), pentru un eventual indragostit.
• Anumite boli care necesita tratament prin inhibarea dopaminei si/sau ridicare nivelului de serotonina (Boala Parkinson, schizofrenia de pilda) pot impiedica individual de la a se simti indragostit si atras sexual de partener
• Drogurile dezactiveaza sistemul de recompensa al creierului si il paralizeaza pe individ din punct de vedere afectiv

Bibliografie:

Legato, M.J., (2006) De ce femeile uita greu si barbatii repede, Bucuresti, Editura Curtea Veche

Sternberg, R. J., & Weis, K. (n.d), The New Psychology of Love, London, Yale University Press

Doua modele de instruire...

Unul sociocentric,

Celalalt tehnocentric

Modelele de instruire pentru care am optat nu constituie neaparat singura varianta prin care putem sustine ideile unei paradigme interpretativ -simbolice.Primul exprima insa intentia noastra de a ramane in contact cu studentii carora le-am putea preda

Prin cel de-al doilea speram sa putem introduce putina rigoare, avand in vedere ca ne adresam unui grup de studenti, aflati intr-un mediu academic

O paradigma interpretativ-simbolica

  Am ales aceasta paradigma deoarece consideram ca, in procesul de predare- invatare, este deosebit de important modul  in care un elev/student ajunge se construiasca rationamente si sa traga concluzii asupra unei teme,fara a ajunge intotdeauna la un produs finit uniform. Credem de asemenea ca, mai ales avand in vedere tema aleasa, o astfel de abordare va atrage implicarea studentilor si ii va ajuta sa faca legaturi intre informatiile primite si experienta lor din viata de zi cu zi.

O tema...

       Dintre toate posibilitatile pe care le ofera psihologia ca domeniu, am ales sa abordam o tema ce tine de psihologia sociala, desi a fost intoarsa pe toate partile mai ales de literatura.Si prin asta ne referim la dragoste.De toate tipurile.Cele trei "capitole" pe care le vizam sunt urmatoarele:

1. Mecanisme neuronale ale dragostei
2. Tipuri de dragoste (pasionala,parentala, prietenie etc)
3. Diferente socio-culturale in exprimarea dragostei

Un blog...un proiect

Acest blog este, (adica va fi), varianta electronica a unui proiect pedagogic pe care il elaboram pentu cursul nostru de pedagogie, ca studente in anul II la Facultatea de Psihologie  si Stiintele Educatiei din cadrul Universitatii Bucuresti..