Tema de reflectie pt acasa "Cum si in ce masura ar putea sustine sau afecta mecanismele cerebrale calitatea unei relatii romantice?" puteti folosi exemple si experiente personale
Gânditi-vă la:
Activitatea este gandita ca avand loc in cadrul unui seminar, cu un numar de aproximativ 25 de studenti intr+un timp de aproximativ 60-70 de minute (din cele 100 disponibile)
Profesorul schiteaza lotusul pe tabla.Studentii au la dispozitie 2-3 minute pentru a se gandi la posibile comportamente.Incepe apoi culegerea de idei care sunt notate pe tabla de catre profesor (ideile sunt communicate in mod ideal din proprie initiativa, nu prin numire de catre profesor, lucru care ar reduce din spontaneitate si ar mari timpul de lucru).Dupa epuizarea ideilor lotusul ramane pe tabla, nemodificat
Timp de lucru 7-10 minute
2.Lectura pe grupuri
Clasa se imparte in grupe de 4-5 elevi, rezultand 5 grupuri
Fiecare grupa primente un fragment de text legat de tema lectiei (mecanisme neuronale ..*) Grupul are sarcina de a identifica ideile principale si de a le rezuma
In cadrul grupului 2 dintre studenti au rolul de a citi textul si de al explica colegilor din grup.(raportori/profesori) Alti 2 studenti pun intrebari pentru a obtine clarificari in legatura cu continutul textului.(interlocutori)Al cincilea coleg noteaza ideile grupului( scrib) . Rolurile studentilor in cadrul grupuluii sunt stabilite si explicate anterior inceperii sarcinii, de catre profesor
Timp pt lectura aprox 5 minute
Timp pt explicatii si intrebari aprox 10 minute
Timp pt rezumare- aprox. 7 minute
Dupa treminarea activitatii in cadrul grupului, fiecare grup prin reprezentant (in mod ideal , scribul)comunica si noteaza la tabla ideile in textul primit, pt intreaga clasa.
Timp pt expunere-aprox. 5 minute (pt 5 grupuri total 25 de minute )
* Textele pentru cele 5 grupuri:
Textul grupului 1 (se imparte din nou in cadrul grupului)
partea 1
Evolutionismul sustine ca orice specie capabila de adaptare este preocupata (asa cum este de altfel de inteles) de trasmiterea genelor sale unei generatii viitoare.Cercetatorii sustin ca exista cel putin trei procese care fac acest lucru posibil, fiecare cu un sistem neuronal propriu.
1.Trebuinta (atractia)sexuală..Aceasta are functia de a ne impulsiona in gasirea unui partener, asigurandu-se in acest mod continuitatea.Este prezenta la toate fiintele vii.
La oameni aceasta nevoie este sustinută de hormoni androgeni, in special de testosterone.
Printre zonele din creier legate de atractia sexuala se numara hipotalamusul si amigdala
3.Atasamentul.Este procesul care asigura coeziunea relatiei si sprijina cuplul in a avea urmasi.La animale acasta forma se manifesta prin aparearea teritoriului si cuibului, grooming.atributii parentale, anxietate de separare.
partea 2
La oameni s-a dezvoltat sub forma dragostei camaraderesti, prieteniei si compasiunii.Atasamentul are o mare vaoare atat in cuplu cat si in relatia parinte-copil.
Acest process este asociat cu nivelul ridicat de oxicitina, liantul social ce ne face sa ne simtim apropiati si deschisi fata de cei din jur.Este una dintre substantele care contribuie major in relatia parinte-copil, fiind secretata in timpul alaptarii si chiar in timpul si imediat dupa nastere..Oxicitina are insa un rol in relatia de cuplu si este eliberata chiar si in timpul actului sexual.La starea de bine mai contribuie vasopresina si endorfinele.Endorfinele asigrura deci pe langa diminuarea durerii si dificultatiilor si producerea starii de bine generale, si euforia si relaxarea pe care o resimtim intr-o relatie de cuplu stabile.
partea 1
Evolutionismul sustine ca orice specie capabila de adaptare este preocupata (asa cum este de altfel de inteles) de trasmiterea genelor sale unei generatii viitoare.Cercetatorii sustin ca exista cel putin trei procese care fac acest lucru posibil, fiecare cu un sistem neuronal propriu.
2.Iubirea romantica..Ea permite nu numai orientarea catre un partener ci si alegerea partenerului dorit, La alte mamifere si pasari aceasta ramane o forma a atractiei.Acesta se manifesta prin ritualuri de curtare si parade consumatoare de energie precun si competitia acerba cu alti masculi.Atat la alte animale cat si la oameni, acest process presupune focalizarea atentiei pe un anumit individ pe care dorim sa il castigam cu orice prêt.Atat la animale cat si la oameni acest process este costisitor si epuizant.
partea 2
Se pare ca ceea ce ne sustine in aceasta activitate intensa este nivelui ridicat al dopaminei si activarea sistemului de recompensa asociata ei. Nivelul ridicat de dopamina este cauza euforiei, excesului de energie, a lipsei somnului si a impulsivitatii pe care le simtim deseori cand suntem indragostiti.
Alt neurotransmitator care contribuie la starea “de indragostit” este noradrenalina, care faciliteaza concentrarea atentiei si duce la cresterea pulsului si tensiunii.
Intr-un mod oarecun surprinzator, a iubi coreleaza cu un nivel scazut de serotonina.Surprinzator deorece nivelul scazut al serotoninei corelează cu depresia.Dar acest lucru coreleaza de asemenea si cu comportamente obsesiv-compulsive.Asa se explica poate de ce vorbim la nesfarsit cu si mai ales despre persoana iubita.De asemenea, poate ca din aceasta cauza tindem sa devenim uneori anxiosi si nelinistiti daca nu primim semnale dese si convngatoare de la noua dragoste.
Textul pt grupul 3
partea 1
Respingerea este resimtita de creierul nostru in doua faze distrincte, chiar cu manifestari opuse.
1.Faza de protest
In faza de protest, in mod nesurprinzator, creierul nostru protesteaza fata de decizia partenerului.Prin urmare ,in mod ironic, motivatia indragositului creste, iar nivelul de dopamina creste si el.Individul este mai agitat, mai energic, si mai impulsiv ca niciodata.
De fapt, el este mai indragostit ca niciodata.Asa se explica efectul Romeo si Julieta, prin care ne simtim arasi de parteneri inaccesibili, anticipand poate si o recompensa mai mare, dar intarizata, pentru care este evident nevoie de un efort mai mare.
Desi nu este intotdeauna constientizata sau manifesta, aceasta faza este o strategie de recastigare a partenerului.
Tot in aceasta faza individul indragostit poate manifesta si „furia legata de abandon”.
Se pare ca acest fenomen are loc o data cu ruperea unei legaturi emotionale de orice tip si isi are originea in strategia de evitare a abandonului puiului de catre mama. Caile recopense si fiuriei sunt, la nivel cerebral, periculos de apropriate una de cealalta.
partea 2
Daca satisfacerea nevoii de afectiune nu este indeplinita, individul manifestafurie si agresivitate. Asa se explica comportamentele distructive fata de fostul partener si chiar crimele pasionale si suicidul. In mod socant, cercetarile au relevat ca sistemul cerebral pentru furie si sistemul cerebral pentru dragoste pot functiona in paralel.Indivizii pot fi extem de furiosi pe partenerul lor si poit continua in acelasi timp sa ii iubeasca.
2.Faza de resemnare/disperare
Cercetarile au relevant ca in ca aceasta faza nivelul dopaminei scade considerabil si se elibereaza cortizolul menit sa atenueze socul in situatii stresante.Zonele din creier care sunt activate in aceasta faza sunt cele responsabile de reglarea emotionala, reflectarea asupra gandurilor si comportamenului celuilalt, evaluarea optiunilor si raportului risc-recompensa, dar si centrii responsabili pentru durere fizica si comportamente obsesiv –compulsive.Indragostitii pot manifesta depresie si chiartendinte suicidale ca un semn clar ca au nevoie de cei din jur pentru a se stabiliza emotional.
Textul pt grupul 4
partea 1
In general, chiar si in domeniul psihologiei fundamentale, orice forma a dragostei este tratata a o forma complexa a afectivitatii, ca un sentiment.Intr-adevar ceea ce este manifest in dragoste se asociaza cu o multitudine de trairi afective, variate si complexe care depind de istoricul de viata al individului si de modelarea sa culturala.Procesele si variabilele care intervin in acest caz sunt atat de diverse incat este greu de imaginat ca vor fi vreodata redate si sistematizate de o cercetare, si, cu atat mai putin, ca vor putea fi vreodata generalizate.
Studiile activitatii cerebrale surprind insa un alt aspect. Acela ca dragostea, mai précis, iubirea romantica, este in esenta un sistem motivational primar.Mai multi cercetatori au adus, in sprijinul acestei afirmatii, urmatoarele argumente::
partea 2
Bartlas& Zeki(2000 ,apud Sternberg &Weis, n.d. ) au efectuat un stiudiu fRMI , in care au comparat zonele activate la indragostiti cu zonele activate la consumul de cocaina si au gasit similaritati izbitoare mai ales in ceea ce priveste zona ventrala dreapta, activata in iubirea romantica. De asemenea Partenerii respinsi par inclinati (prin activarea zonei de asumare a riscului) spre activitati impulsive si riscante cum ar fi jocurile de noroc.Ramane de vazut daca iubirea romantica va putea fi privita vreodata ca o dependenta in adevratul sens al cuvantului.
Desi pare o abordare superficiala, chimia creierului nostru joaca un rol in modul in care ne indragostim.Ar merita mentionate urmatoarele aspecte:
partea 2
3.Metoda lotus -refacută Se revine la lotusul initial,incerand, pe baza noilor informatii,sa se idetifice care din comportamentele enumerate la inceputul lectiei pot avea legatura cu:
· anumiti neurotransmitatori
· motivatia si experienta respingerii
· diferente individuale
Eventual se adagua comportamente care nu au fost enumerate initial
Timp de lucru: 10-12 minute
4.Tema de reflectie pt acasa "Cum si in ce masura ar putea sustine sau afecta mecanismele cerebrale calitatea unei relatii romantice?" puteti folosi exemple si experiente personale
Gânditi-vă la:
